Reintegrarea psihosocială a infractorului

Lucrarea “Reintegrarea psihosocială a infractorului”, elaborată de lector univ. Dr. Lăcrămioara Mocanu tratează problematica devianţei şi a comportamentului infracţional, relevându-le complexitatea psihologică şi socială, dar şi modalităţile acţionale de ameliorare ale acestora. Bibliografia de specialitate studiată de autoare relevă pluridisciplinaritatea analizelor şi îngăduie identificarea unor aspecte care s-au constituit în puncte de plecare ale analizelor autoarei:

(a) penitenciarul ca instituţie corecţională constituie un mediu patogen care depersonalizează individul şi îl face să devalorizeze lumea exterioară şi pe sine însuşi;

(b) probaţiunea se impune ca o formă punitivă optimă din punct de vedere psihosocial, ce facilitează reintegrarea infractorului în normativitatea mediului social.

În cercetarea întreprinsă, Lăcrămioara Mocanu a reuşit o sinteză a punctelor de vedere, favorizândperspectivele  probaţiunii în raport cu mediul carceral. Considerăm ca fiind semnificative studiile realizate asupra deţinuţilor recidivişti şi nerecidivişti din cadrul Penitenciarului Bacău, precum şi asupra infractorilor aflaţi în evidenţa Serviciului de Probaţiunile din municipiile Bacău, Focşani şi Iaşi. Nivelul de maturitate emoţional empatică specifică subiecţilor, gradul şi pattern-ul de ostilitate manifestat au fost factorii evaluaţi cu precădere în prezenta cercetare.

Concluziile studiului relevă faptul că, prin programele de consiliere, individul deviant este susţinut şi, astfel, acesta reuşeşte să îşi reconfigureze modul de autoapreciere, ceea ce îi va permite menţinerea unui nivel optim al stimei de sine, prevenind o eventuală reiterare a actului infracţional.

Subiecţii aflaţi în penitenciare în schimb, ajung să confunde auto-imaginea cu hetero-imaginea şi manifestă o semnificativă indulgenţă faţă de propria persoană pe diferite paliere ale existenţei, ca formă de „adaptare “la statutul de infractor, care induce o stare de alienare în raport cu mediul extern şi deschide calea recidivei. În urma acestor analize comparative autoarea a reuşit să reliefeze superioritatea probaţiunii în raport cu pedeapsa prin recluziune. Metodele cantitative şi calitative aplicate, interpretarea rezultatelor permit formularea unei alte concluzii, după care procesul de reinserţie a infractorului este amplu şi dificil, cu un risc crescut de repetare a infracţiunii.

În ultima parte a lucrării autoarea ne prezintă două programe de reintegrare a delincventului - OTO şi STOP - care au la bază o reconfigurare cognitivă şi comportamentală, prin schimbarea opticii asupra factorilor de risc, a sentimentelor şi gândurilor asociate actelor infracţionale, prin stabilirea unor obiective şi a unui plan de aplicare în vederea îndeplinirii acestora. Astfel, se creează premisele unor remodelări profunde ale personalităţii, prin asumarea unui sistem axiologic valid şi apreciat de către societate. Totodată, individul învaţă noi comportamente acceptate de societate şi îşi poate însuşi un nou sistem de analiză şi de evaluare a propriilor acţiuni, fundamentat pe responsabilitate.

Lucrarea de faţă reprezintă o analiză complexă a actului infracţional şi se adresează unui public focalizat şi anume, celui care activează în domenii juridice, actori implicaţi în diverse forme de organizare şi desfăşurare a activităţilor recuperatorii a indivizilor devianţi. Valorificarea rezultatelor activităţii ştiinţifice îşi găseşte un loc binemeritat în rândul altor lucrări valoroase în domeniu, iar gradul crescut de aplicabilitatea al lucrării stimulează dinamica dezvoltării unor noi programe de reinserţie socială a individului delincvent.

Prof. Univ. Dr. Nicolae MITROFAN

 Comandă aici!