Tinerii şi mirajul etnobotanic

REQUIEM PENTRU UN VIS

Relaţiile sociale bazate de oportunităţi, amoralitate şi lipsa unei motivaţii pentru o dezvoltare autentică, nevoia de conformism şi adoptarea facilă a sistemelor de valori (comportamente, atitudini, acţiuni, norme şi reguli etc) promovate de „şmecherii” clasei etc., toate acestea reprezintă în linii mari universul adolescenţei de azi: „cu toţii ne-am crezut zmei la un moment dat, dar important e cum eşti când ieşi din perioada de zmeuială”, este mărturia unui tânăr care din motive mai mult sau mai puţin pertinente a căutat să experiemnteze drogurile aşa-zis „legale”.

Consumarea drogurilor este cunoscută din perioade îndepărtate ale istoriei, dar întrebarea care apare inevitabil în conştiinţa fiecăruia dintre noi vizează augmentarea continuă a interesului pentru substanţele psihotrope. Ȋn cursul istoriei vechi, drogurile reprezentau un element adiacent ritualurilor pre – sau necreştine, având drept rol de a facilita starea de transă a celor care celebrau respectivele ceremonii religioase, în timp ce, din nefericire, în timpurile actuale suntem martorii unei creşteri semnificative a consumului de droguri. Tot mai mulţi tineri aderă la aceste „tabieturi de socializare” din dorinţa de a fi acceptaţi în rândul celor consideraţi cool. Adolescenţa reprezintă vârsta încercărilor, teribilismul reprezintă laitmotivul existenţial al liceenilor. Este vremea încercărilor, a dorinţei de independenţă faţă de autoritatea părinţilor, a coaliţiilor împotriva legilor constrângătoare şi a sensibilităţii faţă de lucrurile „interzise”. O sondare rapidă în rândul fumătorilor adulţi va evidenţia faptul că majoritatea au început să fumeze în perioada liceului, mulţi din dorinţa de a părea mai maturi sau pentru că în grupul de prieteni acest obicei era bine încetăţenit, iar pentru a nu fi luat „peste picior” de ceilalţi era preferabil să fumezi.

Studii în domeniul toxicodependeţei evidenţiază faptul că raportul dintre vârsta cronolgică a persoanei şi perioada de instalare a dependenţei faţă de drog este invers proproţională. Altfel spus, cu cât consumul de droguri (indiferent de natura şi calitatea lor) are loc mai de timpuriu, cu atât dependenţa se instalează mai uşor. Aşadar, dependenţa de nicotină, de exemplu se instalează mult mai uşor la puberi decât la un adult de 30 de ani. Statisticile în privinţa consumului de droguri nu sunt deloc îmbucurătoare; în anii trecuţi am fi putut afirma că un consum redus şi ocazional de droguri nu poate cauza un prejudiciu semnificativ, în timp ce în vremurile actuale această problemă a devenit tot mai spinoasă. Întrucât piaţa drogurilor este în permanentă schimbare, este foarte dificil de stabilit cote statistice clare asupra acestui fenomen. De pildă, ultimele note în acest sens subliniau faptul că:

  • circa 10% dintre adolescenţi fumează până la 15 ţigarete pe zi, 20 de zile pe lună, aspect ce se află într-o permanentă creştere, iar un adolescent care fumează mai mult de 1 an are şanse crescute (80%) de a deveni dependent,
  • aproximativ 75% dintre liceeni consumă ocazional alcool,
  • 40% din acest eşantion de vârstă au experimentat cel puţin o dată marijuana, în timp ce 22% dintre aceştia folosesc frecvent acest drog.
  • un număr de aproximativ 9% din tinerii liceeni au încercat cocaina, iar 4 % uezează de acest drog destul de frecvent, cel puţin o dată pe lună.

Statisticile sumare pe care le-am prezentat mai sus reprezinta un semnal de alarmă, mai ales că în realitate există un număr mult mai mare de consumatori de droguri, iar ponderea acestora este într-o permanentă creştere. Un impediment major cu care se confruntă specialiştii în lupta împotriva consumului de droguri este tendinţa crescută de a ascunde, de a muşamalza un astfel de comportament. Motivele sunt variate: se cunoaşte că drogurile nu sunt consumate doar de o anumită categorie de tineri (după cum vom vedea în capitolul următor), disimularea are ca raţiune teama de adulţi, dorinţa de menţinere a unei imagini asupra familiei (tendinţă manifestată frecvent de către părinţi), frica de anumite tratamente din partea  celorlalţi (mai ales autorităţi) etc.Toate acestea justifică parţial dorinţa de a ascunde consumul de droguri (indiferent de forma şi natura lor). Statisticile sunt destul de sărace şi în ceea ce priveşte numărul celor decedaţi în urma consumului de droguri. Analiza asupra consumului de droguri trebuie să ţină seama de o serie de elemente semnificative ce permit lărgirea orizontului de studiu:

  • vârsta de debut a consumului de droguri pentru diferite categorii de droguri,
  • identificarea factorilor implicaţi în consum: genetici, biologici, psiho-emoţionali, familiali, de educaţie, sociali (comunitari şi ambientali);
  • determinarea acelor factori precursori, asociaţi sau facilitatori ai consumului de droguri (cu cât creşte ponderea acestor factori cu atât se dezvoltă acele comportamente de abuz şi consum problematic de droguri),
  • stabilirea influenţei exercitate asupra personalităţii subiectului individual de acele schimbări semnificative din viaţa sa (schimbarea ciclului şcolar, al statutului social, pierderea locului de muncă, pensionarea şi/sau decesul partenerului).

Informarea tinerilor asupra consumului de droguri reprezintă o măsură necesară, dar insuficientă. Este necesar ca tinerii, în special, dar şi adulţii (părinţi, profesori, rude etc.) să fie ajutaţi să conştientizeze că folosirea şi consumul drogurilor cauzează disfuncţii cerebrale grave, „dezordini” comportamentale, lucru explicat prin tulburări de percepţie, atenţie deficitară, afectarea proceselor mentale (gândire, memorie etc.), toate acestea reflectându-se negativ în rezultatele şcolare ale liceanului, asociate cu eliminarea şi izolarea socială a sa. Desigur, riscul cel mai mare, de departe, al consumului de droguri îl reprezintă dezvoltarea dependenţei, ce facilitează consumul cronic al acestor substanţe, de aici apar noi dificultăţi şi/sau probleme de sănătate (creşte riscul unei supradoze ce este fatală în majoritatea situaţiilor). Alături de prevenirea creşterii numărului de victime în urma consumului de droguri (legale sau ilegale, uşoare sau de risc crescut), conştientizarea asupra pericolului reprezentat de consumul acestor substanţe are drept scop o diminuare a conduitelor infracţionale. Dependenţa de un anumit drog şi duritatea sevrajului (stare de puternic disconfort creată de lipsa drogului) îi determină pe cei care consumă aceste substanţe să apeleze la diferite surse pentru a-şi procura banii necesari pentru procurarea unei „noi doze”. Cea dintâi mişcare o constituie vinderea obiectelor personale, furtul banilor şi a obiectelor de valoare din casă, proces urmat de angrenarea în furturile din buzunare, în cele din urmă persoanele drogo-dependente ajug să se dedea la diferite tâlhării şi infracţiuni comise cu violenţă.

Este lesne de înţeles faptul că dependenţa de droguri exercită o influenţă majoră asupra profilului fiecăruia, dezvoltă anumite particularităţi psiho-sociale ale personalităţii. Contextul socio-economic actual este caracterizat de o crescută accesibilitate la diferite tipur de droguri, cât şi de o abundenţă de informaţii eronate despre acestea, factori sinergici ce determina o continua augmentare a numărului consumatorilor. Toţi cei aflaţi în cercul vicios al consumului de droguri dezvoltă un sistem comunicaţional specific, sunt preocupaţi de aspiraţii şi interese comune care pot fi exprimate liber, fără a simţi cenzura şi/sau presiunea adulţilor, a societăţii. Într-un astfel de cadru, consumul de droguri devine o acţiune extrem de incitantă, căpătând o semnificaţie inedită şi promiţătoare. Toate aceste trăiri sunt întărite de acel climat familiar şi foarte securizant. Analiza consumului de droguri subliniază interdependenţa între starea psihică a consumatorului, nevoile şi aspiraţiile actuale ale acestuia, profilul psiho-social al persoanei dependente: labilitate emoţională, anxietate, o slabă identitate de sine, fapt ce evidenţiază un anumit context implicit cu rol de factor determinant pentru consum. Pe un astfel de fond psihic predispozant, dezvoltarea relaţiilor cu alţi tineri cu caracteristici similare este foarte facilă, fiecare devine pentru celălalt „tovarăş” de consum.

Înţelegerea acestui „lanţ al slăbiciunilor” în faţa drogurilor, analiza detaliată şi responsabilă a fenomenologiei drogo-dependenţei va permite elaborarea unor strategii viabile şi eficiente de diminuare a consumului de droguri şi prevenirea comportamentelor infracţionale. Drogurile sunt un pariu cu mintea ta, zicea marele Morison, solistul trupei The Doors. Un gând cu o mulţime de înţelesuri, asemenea drogurilor.

 Comandă aici!