FIBROMUL UTERIN – INFORMARE CORECTĂ, DECIZIE CORECTĂ

Autori: Maria Țimiraș, Loredana Bucur

Introducere

„Sănătatea nu înseamnă numai absența bolii. Sănătatea este acea stare de bine general, fizic, mintal și social” (O.M.S.)

Preocupările oamenilor pentru a dobândi cât mai multe cunoștințe medicale pentru păstrarea sănătății și prelungirea vieții, au apărut din cele mai vechi timpuri.

Fibromul este o formaţiune alcătuită din ţesut conjunctiv şi fibre musculare netede ce se dezvoltă treptat, la nivelul peretelui uterin sau în interiorul uterului, devenind una dintre cele mai comune afecțiuni ginecologice întâlnite la femeile de vârstă reproductivă.

Diagnosticul de fibrom uterin sperie de cele mai multe ori, datorită asocierii cu denumirea de tumore de origine canceroasă cea ce este complet greșit. Fibromul uterin nu înseamnă cancer, însă între 0,2% - 0,5% se pot transforma în cancer uterin.

Unul dintre cei mai importanți factori favorizanți în apariția fibromului uterin este dereglarea hormonală,îngrijorătoare fiind scăderea mediei de vârstă la femeile de vârsta reproductivă. Până în 35 ani, 40% dintre femei dezvoltă fibrom uterin, procentul crescând până la 70% în rândul femeilor aflate în jurul vârstei de 50 de ani. Controalele regulate la medicul de specialitate ar mai diminua din aceste procente.

Pe 12 noiembrie 2013 a fost iniţiată campania „Fibromul uterin – află, discută, decide!“, prin care se doreşte atragerea atenţiei asupra incidenţei fibromului uterin la femeile de vârsta a doua şi mai ales, asupra numărului în creştere de femei până în 35 de ani care suferă din cauza fibromului uterin.

Societatea Română de Obstetrică-Ginecologie din România a dat startul acestei campanii prin care invită femeile să acorde un interes crescut stării lor de sănătate.

Semne și simptome: flux menstrual abundent; menstruație prelungită (șapte zile sau mai mult de sângerare menstruală); sângerări între menstre; durere sau presiune pelviană; incontinență urinară sau urinare frecventă; constipație; dureri de spate sau membre inferioare.

Semnele și simptomele fibromului sunt influențate de localizarea acestuia.

Fibroamele se pot  localiza la nivelul oricăreia din porțiunile anatomice ale uterului: corp, istm sau col: fibroamele de corp uterin – sunt cele mai frecvente (90% -96%); fibroamele istmului – sunt cele mai rar întâlnite; fibroamele colului; fibroamele subseroase (subperitoniale) pot fi sesile sau pediculate; fibroame intramurale (interstițiale) pot fi unice sau multiple; fibroame submucoase (intracavitare) - sunt proeminente in cavitatea uterină.

Fibromul uterin poate fi depistat doar printr-un consult ginecologic, analize, ecografie.

Consultarea unui  medic ginecolog daca apar următoarele semne: hemoragii; leucoreea; durerea pelviană care nu dispare; mărirea de volum a abdomenului; dificultate în golirea vezicii urinare; dureri la contact sexual; tranzit intestinal încetinit.

Cauzele fibromului uterin

Fibromul uterin se dezvoltă din  țesutul muscular neted al uterului numit miometru. O singură celulă se reproduce în mod repetat, producând în cele din urmă o masă distinctă de țesuturile vecine.
Modul de creștere a fibromului uterin variază  și anume: pot continua să crească lent  sau pot rămâne la aceeași mărime; Se pot micșora pe cont propriu de-a lungul timpului.

Fibroamele pot varia extrem de mult și în ceea ce privește dimensiunea,pot fi unice sau multiple.

Cauza fibromului uterin nu este încă pe deplin cunoscută, fiind cunoscuți câțiva factori: modificări genetice; hormonii Estrogen și Progesteron; alte substanţe chimice care ajută organismul să mențină funcţionale țesuturile organelor reproductive; ereditatea; rasa; sarcina și alăptarea.

Tratamente
Tratarea fibromului uterin depinde foarte mult de gravitatea acestuia, de modul în care se manifestă, dar singurul în măsură să aleagă metoda de tratament este medicul specialist ginecolog, după un consult complet.

În urma mai multor cercetări au apărut și tratamente medicamentoase pentru tratarea fibromului, dar din păcate, după oprirea tratamentului, fibroamele își reiau activitatea revenind la dimensiunile lor inițiale.

Momentan cele mai utilizate tratamente sunt  cele chirurgicale și anume:

Histerectomia poate fi - totala sau subtotală.

Miomectomia  prin histerescopie – tratează fibroamele accesibile prin cavitatea uterină, care presupune doar  îndepărtarea fibroamelor și păstrarea uterului.

Laparoscopia - este operația realizată prin vizualizarea endoscopică a cavității abdominale, pentru îndepărtarea tumorilor care cresc înspre cavitatea abdominală, respectiv în peretele uterului.
Embolizarea arterei uterine presupune blocarea arterelor uterine, a vaselor de sânge care hrănesc uterul și alimentează fibroamele. Consecința acestui procedeu terapeutic este reducerea în dimensiuni a acestora. Deși procedura este una minim invazivă și are ca efect păstrarea uterului, poate fi dureroasă, iar fibroamele pot crește din nou în dimensiuni sau pot apărea altele. Embolizarea este nerecomandată femeilor care își mai doresc copii și este interzisă în infertilitate.

Concluzii

Statistic, la nivel mondial 3 din 4 femei suferă de această afecțiune. Un semnal de alarmă este media de vârstă scăzută a instalării fibromului uterin, dat fiind apariția menstruației la fetițe cu vârste foarte fragede (9 ani), factorii de risc identificati sunt alinentația, greutate corporală, radiații etc.

Educația despre sănătate  în viața noastră trebuie să se realizeze încă din primele etape ale bolii, când încă nu exista indicaţie chirurgicală. Pacientele trebuie instruite să se prezinte la un control de specialitate la fiecare 6 luni, pentru a nu permite bolii să avanseze. Un control de specialitate făcut la timp poate evita proceduri chirurgicale ireversibile, ajutând totodată la menținere astfel sănătăţii fizice și psihice.

Bibliografie

Crisan, N., Nanu, D. (1997)- ,,Ginecologie” Ed. Ştiinţă şi Tehnică S.A

Campanie de informare publică și educare a femeilor, inițiată de Societatea Română de Obstetrică- Ginecologie

www.desprefibrom.ro

http://www.contraboli.ro/

Comments are closed.